Fragment

„Avraam, pe câmpiile din Mamre, și-a dat seama că sufletul nu se naște niciodată și nu moare niciodată.

Această conștientizare a urmat după inițierea lui în Ordinul lui Melchisedec, care l-a onorat punându-i pe umeri mantaua autorității, simbolul conștiinței sale iluminate, și astfel l-a făcut Mare Preot al revelației spirituale.
Iacov simbolizează sufletul în actul de exprimare și desfășurare, în timp ce Isaac este simbolul tuturor sacrificiilor personale și fizice pe care trebuie să le facă și le va face fiecare persoană care aspiră să devină Mare Preot al Ordinului lui Melchisedec sau care, după ce a obținut calitatea de membru, slujește acum la altarul adevărului și îi ajută pe alții să facă același lucru.”