Nu există produse în coș.
Franz Hartmann (1838–1912) a fost o figură fascinantă a ezoterismului european de la sfârșitul secolului al XIX-lea. A fost medic, mistic, teosof, astrolog, geomanțier, scriitor prolific și unul dintre marii popularizatori ai științelor oculte și hermetice. A fost considerat chiar unul dintre cei mai importanți scriitori de teosofie ai timpului său.
A studiat medicina la München, a profesat o vreme ca doctor (generalist și homeopat) în Germania, apoi a călătorit în America de Nord, unde a lucrat printre imigranți germani. În SUA a intrat în contact cu mișcările spiritualiste și teosofice, devenind un susținător devotat al ideii de unitate între știință și religie, între știința medicală și filosofia ezoterică.
A fost un membru marcant al Societății Teosofice și un apropiat al Elenei P. Blavatsky. A însoțit-o în multe dintre călătoriile ei și a îndeplinit rolul de președinte al Consiliului de Control al Societății Teosofice, în sediul de la Adyar (India).
A scris numeroase articole și cărți despre alchimie, magnetism, astrologie, geomanție, karma, teurgie, cabală, mistică creștină și ezoterism. A tradus Bhagavad Gita și Secret Doctrine în germană.
Scrisul său unește spiritul de observație al medicului cu intuiția metafizică a inițiatului, transformându-l într-un adevărat „Paracelsus al epocii moderne”.
Pentru Hartmann, cunoașterea ezoterică era o știință a spiritului — o cheie de armonie între om, natură și divin. În viziunea lui, ezoterismul, medicina și filosofia erau expresii diferite ale aceleiași legi universale: unitatea vieții.
